De ce venele sunt greu de găsit la unii oameni?

De la stres la deshidratare, există multe motive pentru care, la unii oameni, venele sunt greu de găsit atunci când primesc o perfuzie sau li se ia sânge.

Majoritatea oamenilor vor face un test de sânge la un moment dat în viață și, în mod obișnuit, acest lucru necesită extragerea sângelui din vena de pe suprafața interioară a cotului. Cu toate acestea, această procedură simplă poate deveni uneori o încercare care provoacă vânătăi atunci când furnizorii de servicii medicale se chinuie să localizeze venele pacienților, scrie Live Science.

• Ce este masca lui Xiuhtecuhtli?
• Ce este „paradoxul coastei”?

Dar de ce uneori venele sunt greu de găsit? Există mai multe motive pentru care pacienților li se spune că venele lor sunt dificil de localizat, printre care adâncimea și dimensiunea venelor, dacă persoanele au fost deshidratate și nivelul lor de stres, explică dr. Mark Whiteley, chirurg al venelor și flebolog la Clinica Whiteley, un lanț de centre de tratare a venelor din Anglia.

De ce venele sunt greu de găsit la unii oameni?

Cu toate acestea, venele oamenilor pot fi greu de găsit și din cauza factorilor externi, cum ar fi tehnica folosită pentru extragerea sângelui sau temperatura camerei, a spus Whiteley.

„Tehnica standard pentru extragerea sângelui este de a plasa un garou pe partea superioară a brațului, în jurul bicepsului, cu scopul de a dilata venele din partea inferioară”, a spus el. Odată ce aceste vene sunt dilatate, sângele poate fi extras folosind un ac ‘hipodermic’, care este introdus sub piele, și o seringă.

„Dar dacă un garou este plasat prea strâns sau prea liber, venele pot rămâne ascunse”, a adăugat el.

Sângele arterial este pompat în brațe prin artere la presiune ridicată, dar sângele venos trece înapoi la o presiune mai mică. „Dacă garoul este prea strâns, sângele nu poate intra în brațul inferior și astfel venele nu se umplu. Dacă garoul este prea slăbit, sângele venos poate trece pe sub garou… rezultând vene dezumflate”, a spus Whiteley.

Temperatura este importantă deoarece venele de suprafață fac parte din sistemul de control al temperaturii corpului. „Atunci când suntem foarte calzi, toate venele noastre se dilată, ajutându-ne să eliminăm căldura. Când suntem reci, corpul nostru secretă hormoni pentru a contracta venele, reducându-le diametrul și făcând dilatarea lor practic imposibilă”, a spus Whiteley.

Sunt implicați o multitudine de factori

Pe lângă acești factori externi, este posibil ca venele unei persoane să fie prea mici sau prea adânci pentru a fi detectate cu ușurință. „Poate fi mai dificil ca venele să fie palpabile prin piele la pacienții cu vene aflate mai adânc, în special la cei cu o masă corporală mare”, a spus Whiteley. În plus, unii oameni au „vene libere”, ceea ce înseamnă că venele lor se mișcă ușor atunci când sunt atinse și își pot schimba poziția în timpul introducerii acului, potrivit Cleveland Clinic.

Nivelurile de stres și de anxietate ale oamenilor le pot face venele dificil de observat, deoarece vasele de sânge din piele se strâng ca parte a răspunsului de „luptă sau fugi”, în timp ce venele care alimentează mușchii se dilată. „Pacienții care sunt foarte anxioși devin palizi deoarece toate vasele de sânge din piele se strâng. Ca atare, este foarte dificil să dilați venele pentru a lua sânge”, a spus Whiteley.

Venele sunt greu de găsit și din cauza deshidratării și a altor afecțiuni care afectează volumul de sânge din organism, cum ar fi șocul chirurgical, a adăugat el.

„Pacienții cărora li s-au făcut multe analize de sânge sau cărora li s-au injectat medicamente în vene sau care au suferit o intervenție chirurgicală care afectează venele din braț pot avea vene cicatrizate sau chiar absente, care sunt prea deteriorate pentru a putea lua sânge din ele”, a spus Whiteley.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit că marijuana lasă metale grele în corpul uman

Cele mai frecvente 10 coșmaruri și ce înseamnă fiecare, potrivit științei

Risc tot mai crescut de cancer la oamenii sub 50 de ani

Celule cerebrale „hibride”, descoperite în creierul oamenilor